Episodul 2 – noua mea casa
E incredibil ce conditii iti sunt oferite aici, student fiind. Ce m-a uimit si mai tare e faptul ca pentru toata lumea e ceva normal, doar mie mi se pareau „de lux”. Ca sa fiu mai explicit, locuiesc in camin, da nu ideea de camin cu ce am fost eu obisnuit, adica 5 in camera sau daca ai noroc 2, ce sa mai vorbim de bucatarie care e sau nu iar de baie nocoment.
Aici camera de camin e gandita sa stai singur, defapt e un apartament cu 4 camere + o bucatarie mare ce are si canapea –deci e un living, si baie cu dus. E foarte frumos si am prins si colegi de apartament foarte de treaba: un baiat din Spania si inca doua fete una din Franta si cealalta din Germania – toti aici la studii.
Complexul e foarte mare, toate caminele studentesti sunt la fel, nu sunt boschetari si/sau aurolaci prin complex si nici chioscuri si chiosculete, e un singur supermarket si atat.

Cei de la Administratia caminelor m-au cazat in 5 minute, am primit cheia de la camera si un dosar cu o groaza de foi(tot in engleza-pentru ati explica ce si cum) am primit pana si un stiker pentru bicicleta, pentru a nu-mi ridica astia de pe aici bicicleta – ca un fel de tiket de parcare -. Ca norocul bucataria a venit complet utilata, defapt toate lucrurile de prin bucatarie au fost lasate in urma de alti studenti, le-au luat le-au folosit si le-au lasat aici cand au plecat acasa. Deci cum se zice acasa, am venit cu mana’n c*r, numa bine, vase, oale, folii, tacamuri tot ce iti trebuie nu a mai
trebuit sa dau banii pe ele. Bucataria are aragaz cu cuptor, insa nu avemcuptor cu microunde, alte camine au si masina de spalat vase, ca norocu ca eu nu am, ca daca ma obisnuiesc cu asa ceva, imi va fi greu cand ajung acasa si vad ca vasele nu se mai spala singure. Caminul are cateva camere la parter care pot si folosite de toti locatarii ca spatii de
depozitare. Tot de la administratie am primit si o cartela + o foaie cu un site, parola si username, cu cartela asta imi pornesc masina de spalat pe baza unei programarii facute pe site. Asta mi s-a parut foarte anti-birocratic si bine gandita treaba; spalatoriile sunt la subsolul mai multor camine, tot e bine. A si pentru fiecare spalare platesti cam 2 euro, factura iti vine adunata la plata lunara a caminului.
Am chiar si telefon fix in camera, e gratis sa suni in complex, dar daca suni inafara complexului esti taxat. Internetul merge bine, in contract scrie ca daca downloadezi mai mult de 10 Gb/zi o sa iti taie netu pentru o zi, si nu ai voie sa distribui materiale pentru care nu ai licenta de distribuire, insa nu am auzit de cineva care sa fi
avut probleme de genu.
Toate astea vin la un pret mare pentru Romania, insa nu si pentru cei de aici – 300 euro – norvegienii nu stau, de obicei, mai mult de un an in camin, se folosesc de el ca punct de lansare.
Costel Parcalab





Pentru ca era prima mea iesire din tara am fost foarte perspicace la tot ce era imprejurul meu. Ca printr-un miracol aia de la aeroportul unguresc mi-au dat drumu in avionul spre Oslo in ciuda faptului ca aveam prin bagaje toate porcatiile, o cursa de 3 ore. Primul meu zbor! Am incercat sa il savurez la maxim da parca pilotu facea pe smecheru, iar avionul tot tremura. Pentru ca am primit loc la geam am putut observa cum tremura fuselajul de pe aripa, dar mai mult ca sigur totul a fost in capul meu. Odata ajuns in Oslo mi-am luat bilet pentru Trondheim si seara la 9:30 am ajuns intr-un final la noua mea casa pentru un an. Am fost asteptat la aeroport de Andrea, actualul VP ICX o fata foarte de treaba. Peste




