Category : Membrii @ Tm

Ne-am îmbarcat în  avionul  experiențelor  internaționale având  ca destinație  lumea în imensul ei  mister. Weekendul  trecut, AIESEC  Timișoara a  organizat o  conferință la cantina  Universității Politehnica  pentru pasagerii  din Arad și Timișoara doritori de voluntariat și internship-uri internaționale. Am urcat în același avion, dar experiențele noastre vor fi atât de diferite.

După cum probabil ai mai aflat deja, AIESEC oferă posibilitatea participării la diverse experiențe de voluntariat și internship-uri în cele 107 țări în care există. Poți să mergi să fii voluntar în țări exotice în care nu sperai că vei ajunge vreodată. Poti  să-ți exersezi abilitățile de profesor  lucrând cu omuleți de diverse vârste. Sau poți să ai parte de un internship plătit tehnic sau în domeniul managementului . În aventura ta, vei fi ghidat de un membru AIESEC, care te va ajuta de la a te hotărî ce ți se potrivește mai bine până la reintegrarea ta în țară la întoarcere.

AIESEC a organizat această conferință pentru a pregăti membrii doritori de a avea o experiență internațională. Am avut parte de simulări interculturale, sesiuni despre șocul cultural și despre depășirea acestuia, despre folosirea platformei AIESEC pentru a căuta destinația, despre stereotipuri, imaginea României și faptul că vom fi ambasadori ai țării noastre. Am fost încântați de poveștile amuzante și interesante ale unor persoane care au fost în Franța, Cipru, Germania, Egipt.

Ne-am îmbarcat în același avion cu vise mari despre experiențele care vor urma în următoarele luni. Sperăm ca peste câteva luni să vă povestim la rândul nostru experiențe minunate. Vă așteptăm și pe voi să vă achiziționații bilete având ca destinație lumea.

Scris de Aniela Salajan – Membru al departamentului de Comunicare

Membrul lunii

Se spune că, ( sau cel puțin așa știu eu )  atunci când te aștepți mai puțin, exact în  acel moment se întâmplă lucrul pe care  l-ai dorit de mult timp. Nu pot să spun  că mi-am dorit să fiu membrul lunii în  AIESEC, dar s-a întâmplat, culmea,  chiar la câteva zile după ce făcusem o  glumă pe treaba asta.

Așa că, evident, nici nu mă așteptam.  Stăteam cuminte la ședința noastră  săptămânală, n-aveam nicio idee că  următorul punct de pe agendă era  ”Member of the month” cu obișnuita  prezentare în Power Point. Multe  adjective frumoase a înșirat acolo, ( și adevărate, dacă e să-mi las modestia la o parte ) și suspansul tot creștea, căci erau doar cuvinte, dar nici un nume, nici un chip. Deodată, văd o poză a mea care era luată de pe profilul meu de Facebook. Am izbucnit puțin în râs, căci nu era o poză cu mine fizic, ci una din fotografiile cu lucruri drăguțe și animate pe care le aveam la Profile Pictures. Totuși, nici în acel moment nu eram conștientă de ce se întâmpla. În scurt timp, însă, când am văzut că toată lumea aplaudă și că doar eu sunt acolo pe ecranul proiectat pe perete, cu poze în toată regula, m-am emoționat rău de tot. M-au chemat în față, bineînțeles, ca să-mi primesc diploma. Cred că mi-a înghețat creierul în acele scurte clipe, căci vă spun, am fost foarte surprinsă și în același timp recunoscătoare. E greu și oarecum ciudat să fii în fața atâtor oameni care îți recompensează munca. Te simți mic, parcă …

Drept să zic, când m-am înscris în AIESEC, și , de fapt, de când ”voluntariez” eu așa de câțiva ani, nu am făcut-o niciodată pentru răsplată. Niciodată! Nu o caut și nu mă motivează neapărat faptul că sunt ”recunoscută” ci pur si simplu pentru că îmi place ceea ce fac si tot ce fac, fac să iasă cât mai bine posibil.

Însă de data asta tare m-am bucurat și emoționat-înroșit când am primit acea diplomă în fața întregului local. A fost o surpriză frumoasă, pe care am primit-o cu felicitările de rigoare. ”Speech-ul” meu ? ”Thank you … just thank you.”. Ce să mai zici în asemenea momente ? V-am spus, brain freeze.

Așadar, mulțumesc tuturor încă o dată, pentru tot ! ( felicitări, pupături, îmbrățișări etc. ) Chiar contează !

Scris de Anca Iordăchescu – Membru al departamentului Financiar

“RTS toamna 2010…habar n-aveam ce se va intampla cand am plecat din Timisoara. Speram sa fie….dragut. Si a fost, a fost mai mult decat atat. A fost o adevarata placere sa lucram: AIESEC Arad, Oradea si Timisoara, cunoscandu-ne atat membrii noi cat si cei vechi. Agenda a fost incarcata, dar placuta, cu sesiuni interactive si simulari amuzante din care am avut cu totii de invatat cate ceva.

Ce am invatat eu din acest RTS? Ca in AIESEC exista oameni de o varietate extraordinara cu acelasi scop: schimbarea in bine. Am invatat ca e in regula sa visezi si ca aici e locul in care vei fi ajutat sa iti duci visul la bun sfarsit, am invatat ca in AIESEC nu esti niciodata singur. Astept cu nerabdare anul viitor momentul in care ne vom studia visele si vom vedea ce am reusit sa implinim si la ce mai avem de lucrat. Sunt sigura ca fiecare participant de la aceasta conferinta va profita de experienta si va da mai departe altor oameni tot ceea ce a primit  oferind sansa unei schimbari.

PS: O sa-mi fie dor de membrii Arad si Oradea!”


Andrada Falcoi

Membru nou

“…11 of November-5 o´clock in the morning-Gara de Nord-Our chief delegate Oana P:

¨Bora Adrian?-Prezent!; Caragea Roxana?-Prezentă!; Bujor Alina Maria?-Me, me, me!!!…¨

Da, eram acolo plină de entuziasm, veselie şi  plecam la RTS (la Şuncuiuş). Trăiască CFR!!!

După un drum lung am ajuns la destinaţie unde ne aşteptau gazdele – AIESEC Oradea, oameni dinamici, plini de pasiune şi care şi-au întrecut propiile limite. Am avut parte de 4 zile în care am aflat mai multe despre impactul AIESEC în lume, ne-am cunoscut mai bine in sesiuni de Get To Know Each Other, am definit proactivitatea, ne-am asumat responsabilitatea prin jocuri, am realizat cât de important este lider-ul într-o echipă, am avut parte de ¨Exchange¨ şi de experienţe motivante din partea membrilor vechi…am încheiat cu ¨I want more¨, o sesiune plină de vise şi speranţe care m-a pus mult pe gânduri.

RTS-ul a însemnat oameni profi, care au muncit mult ca totul să iasă bine şi la care aş vrea să le mulţumesc că mi-au dat şansa să mă încarc de noi cunoştinţe, sa leg prietenii, să ma descopăr şi nu în ultimul rând să le cunosc tradiţiile! Eu am găsit acolo o familie de care îmi era tare dor, oamenii care te susţin chiar şi atunci când zici prostii, oameni plini de zâmbete şi duşi cu pluta la fel ca mine !

M-am întors acasă fără voce şi energie, dar asta nu contează. Sunt mai ENTUZIONATĂ (entuziasmata+pasionata) ca niciodată şi când ma uit în jur şi văd că sunt în AIESEC Teamişoara, prind aripi. Asta pentru că mă simt în altă lume,  un wonderland unde oamenii sunt buni, mă ajută şi îmi dau sfaturi. Thanks you all guys, you´re :

—  AwesomeInspiringExcitingSexyEncouragingCrazy—

P.S. Consumul excesiv de AIESEC crează dependenţă!”


Alina Maria Bujor

Membru nou


eXchange teambuilding(s)

Departamentele de exchange din AIESEC Teamisoara au treaba grea nu gluma. Dupa ce OGX (outgoing exchange) si-a depasit obiectivul de 8 membrii cu experienta completa de leadership+exchange (in care membrii au avut pozitii de leadership dar au si fost plecati in internshipuri prin lume) in organizatie, si ICX (incoming exchange) ne-a adus internationali din toate colturile lumii pe proiecte, este timpul sa se distreze si sa se relaxeze pentru a face fata urmatorului val de proiecte.

Pentru asta se iau cele 2 departamente (separat), se duc in sediu, se alege una bucata film bun, una punga popcorn, camera de fotografiat, markere, coli albe si si se dau drumul la rasete.

“Teambuilding ICX

In data de 7 noiembrie 2010 incepand cu orele 22:00 cavalerii departamentului de ICX s-au reunit pentru a avea parte de o clipa de relaxare:D  Am inceput prin a viziona comedia “Grandma’s boy” si a rade cat pentru toata luna. La ora 00:00 toata gasca si-a expus talentele muzicale si a cantat “la multi ani” colegei lor de breasla Larisa-Mihaela care isi serba ziua onomastica (si care cu aceasta ocazie le multumeste inca o data). Dupa terminarea filmului si a tuturor lucrurilor comestibile pe care le-am avut, Pantea s-a gandit ca ar trebui sa-si demonstreze elasticitatea jucand Twister:)) L-am acompaniat toti si ce a iesit va pot spune doar imaginile, un adevarat lant de oameni atat de incalciti ca de abea ne gaseam unii pe altii :) ) Dupa ce au ne-am epuizat fizic de tot, ne-am retras pentru un altfel TABU session. Cand spun altfel ma refer la faptul ca in locul intrebarilor deja cunoscute pentru un TABU session marca AIESEC am preferat intrebarile mai profunde care ne-au ajutat sa ne cunoastem mai bine ca persoane (intrebari de genul “Care sunt planurile tale pe urmatorii 10 ani”, “Ce anume te motiveaza” , etc.).
La ora 03:00, era suficient de tarziu pentru ca toti sa fi atipit pana atunci macar o data, asa ca ne-am retras spre culcusurile noastre cu zambetul pe buze, febra musculara si o mai mare admiratie pentru fiecare dintre noi.

Asadar, team-buildingul ICX este inca un exemplu de cat de frumoasa poate fi viata de AIESEC-er:)”

Larisa Macareiu

Membru corporate

Departamentul de Incoming Exchange

“Teambuilding OGX

Dupa o lunga perioada in care intalnirile echipei de OutGoing eXchange nu au fost constante, luni in 8 noiembrie ne-am intalnit chiar toti (Liana, Ralu, Mario, Adi si Deea) in sediu sa pregatim un filmulet pt sedinta de marti, prima sedinta la care urmau sa fie prezenti toti membrii noi.

Ideea unei astfel de intalniri informale, care pana a ajuns sa fie team-building, a pornit din dorinta noastra de a face putin promo departamentului printr-un filmulet folosind stop motion, ideea lui Ralu. Asa ca seara ne-am intalnit in sediu (Liana a adus ciocolata – o mica traditie a intalnirilor de departament), Ralu a adus aparatul ei foto iar Deea restul materialelor. Ne-am apucat repede de treaba: Ralu desena, Liana scria, Deea decupa si baietii s-au ocupat de creearea scenei si pozitionarea aparatului. A durat ceva pana am inventat “scenariul” filmuletului, dar treaba ceva mai grea a fost sa facem peste 200 de poze din aceeasi pozitie si bineinteles,urmand scenariul – desi la sfarsit, lasandu-ne dusi de val am improvizat putin.

Dupa 160 de minute (da, le-am si contorizat), am terminat “povestea” si ne-am grabit sa prindem ultimele autobuze spre casa. Peste noapte, Deea si Liana au editat si reeditat filmuletul (melodia a fost mai greu de ales) si dupa alte 120 de minute am avut cel mai fain rezultat: un filmulet de 2:19 minute facut de catre toti membrii departamentului de OGX pt a ura bun venit noilor membrii AIESEC.

Membrilor noi le-a placut, membrii vechi au fost si ei incantati, noi ne-am distrat impreuna….si mai jos aveti bineinteles filmuletul :)

Filmuletul

Deea Radulescu

Vicepresdinte Outgoing eXchange


Am recrutat!!!!!

Inceput de toamna, inceput de an universitar, studenti proaspat reveniti din vacante, forte proaspete. Ce poti sa vrei mai mult? Asa ca la fel ca orice ONG, organizatie, institutie de invatamant, am plecat la vanatoarea de membri noi. Si cum totul necesita o buna planificare si organizare, ne-am ales o echipa care sa se ocupe de recrutarea de toamna. Ce a insemnat procesul de recrutare pentru un om implicat in echipa responsabila, care sunt emotiile pe care le simte un membru vechi cand se vede in fata situatiei de a aduce un membru nou? Check this out…

“Mi-am dorit foarte mult sa ma implic in recrutare inca dinainte sa inceapa. Insa nu mi-am imaginat niciodata ca asta inseamna cu adevarat un proiect. Credeam ca e ceva destul de usor, niste interviuri, niste sedinte si cam atat. E imens de mai mult de atat: e multa munca, multa implicare, multa determinare, mult teamwork, mult suflet pus alaturi de o echipa de oameni nemaipomeniti.

Si rezultatul nostru? 39 de oameni noi in AIESEC plini de entuzism si curaj.

Cum m-a schimbat personal? M-a facut mai responsabila si organizata, m-a ajutat sa devin mai sigura pe mine, m-a apropiat de oameni super din AIESEC, m-a determinat sa vreau mai mult de la mine si sa incerc sa imi demonstrez ca nu exista limite atunci cand iti doresti ceva cu adevarat.

Oamenii care au intrat acum in AIESEC sunt mai mult decat m-am asteptat. Au un entuziasm incredibil si absorb fiecare informatie despre AIESEC ca pe ultima picatura de apa. Sunt exact ce isi doreste AIESEC Timisoara, sunt “entuzionati” (entuziasmati+pasionati) curajosi si foarte mandri ca fac parte din organizatie. Sunt sigura ca vor face o treaba buna si in plus ne-au adus deja un plus de energie membrilor vechi prin atitudinea lor.

Tot ce are AIESEC de facut e sa ii incurajeze, sa ii sustina, sa ii motiveze si sa ii provoace sa isi descopere potentialul pe care il au ca sa duca organizatia tot mai sus.”

Liana Tomescu

Responsabil promovare Recrutarea de Toamna

Membru al departamentului de Finante

Orice proiect necesita un coordonator, iar acest coordonator de numeste OCP (organizing comitee president) in AIESEC Timisoara. Despre ce inseamna sa conduci un proiect, de ce te lovesti intr-o astfel de experienta si alte tips&tricks pentru orice coordonator de proiect (de orice fel), iata ce avem pentru voi…

“Life as an ocp!!!

OCP = om cu probleme ! :P

Viata de OCP este  ca un roller coaster cu ups and downs! Este o experienta interesanta si solicitanta, but in the end ramai cu amintiri placute si cu adevarati prieteni; plus ca pe parcurs ajungi sa descoperi si  sa  inveti  o gramada de lucruri despre tine ca persoana (de la a fi mai indraznet, la a tine un eveniment de inchidere pt 50 oameni) . Daca sti sa imbini placutul cu utilul everything will be ok.

Ideea este sa te bucuri de fiecare moment  si sa dai tot cei mai bun din tine. Gandeste-te ca este ca un copilas care trebuie sa creasca mare. Doar tu impreuna cu echipa ta o puteti face ca el sa se dezvolte si sa fie cat mai cool posibil , prin cat mai multe idei inovative si creativitate dusa la maxim. Let your spirit fly!!!!

Cam asta am invatat eu…Next: DOs & DON’Ts

10 golden rules of being a ocp!!!!

1. Incearca sa stabilesti legaturi interpersonale cu membrii echipei tale. Nu te rezuma doar la partea profesionala , cea care tine de proiect ci si de viata personala.

2. Nu te stresa ! Totul va fi bine! In caz ca o faci nu lasa sa se vada in exterior.

3. Nu-ti neglija viata ta personala .  Nu vrei ca prietenii tai sa nu te mai recunoasca pe strada :) )

4.       Prioritizeaza lucrurile. Nu poti sa faci totul perfect si la timp, trebuie sa realizezi ce e mai important si mai urgent.

5. Invata sa spui nu! Si membrii echipei tale trebuie sa invete. Nu tu trebuie sa le faci tu treaba, ci doar sa-i ajuti  si sa-i coordonezi.

6. Try to make it as fun as possible !

7. Incurajeaza-ti echipa !  Fi alaturi de ei, recompenseaza-i cand merita, asculta-i dar fi si aprig si serios cand trebuie. Not everything is sparky and sunny!

8. Orice problema are o solutie !  Esti pe ultima suta de metri si se anuleaza tot . Ti se pare cunoscut? Ideea e ca trebuie sa gandesti pozitiv, sa te gandesti la rezolvare  ci nu la problema. Pana la urma toate se rezolva.

9. Tinteste sus ! Fi inovativ, asculta idei noi si iesi din comun.  Don’t be afraid to act stupid !

10. Fi organizat ! Nimanui nu-i place instabilitatea. Incearca sa-ti construiesti o agenda inainte de fiecare intalnire cu echipa, anunta task-urile din timp si fi flexibil si adaptabil la cerintele celorlalti.”

Alexandra Marcu

OCP Sustainability Education Program 2010 (SEP)

Teambuidingul HR-istilor

Cum ne-am gandit sa ne petrecem noi, cei de pe departamentul de Talent Management si echipa de recrutare, joi seara?

“Propun sa mergem la Alex acasa sa gatim ceva bun si dulce.” Zis si facut. Ne-am intalnit toti la cumparaturi, apoi directia apartamenul lui Alex. Ne-am mobilizat foarte repede pentru ca deja eram rupti de foame. Primul fel de mancare a fost o nebunie de spaghete cu 2 sosuri diferite (mniuuumm), dupa care au urmat delicioasele clatite cu Finetti si banane. Surprinzator, bucatarii au fost de gen MASCULIN (va puteti imagina asta????) Felicitari baieti, am fost cu adevarat impresionate!

Desigur ca in timp ce unii se chinuiau cu intorsul clatitelor prin bucatarie, altii radeau de mama focului la spectacolele de stand-up comedy de pe net. Mai veneam cate unu’ din cand in cand pe la bucatarie sa furam o clatita, cu riscul de a fi certati de bucatari. Dupa ce clatitele au fost gata (cele ramase), am tras un “Killer” pana dupa miezul noptii. Ma intreb oare ce au crezut vecinii cand ne auzeau cum zbieram: “ Nu se poate! Tu esti criminalul ca eu sunt politistul!”.

Muncim noi muncim, dar cred ca intr-un teambuilding descoperi cel mai bine omul. Iti dai seama de ceea ce ii place, ii descoperi trecutul misterios :D , stai la povesti si iti dai seama cate lucruri ai in comun cu oameni cu care nici nu te gandeai… Dar cel mai important, dupa un teambuilding iti amintesti cu si mai mult drag de persoanele cu care ai lucrat.

Eu m-am simtit foarte bine, mancarea a fost gustoasa, atmosfera destinsa si prietenoasa, iar oamenii…au fost grozavi.

Laura Mirfu

Coordonator Recrutare Toamna 2010

Departamentul de Talent Management

I am writing the post in english so that asian LC’s can read it as well, to see how proud AIESEC Timisoara is about the internships in India, Malaysia and Phillippinnes. And not only AIESEC Timisoara, but also the students and guests who participated at this event.

So it all started yesterday (19th October) at 18.00 in Carturesti Library, when 3 people with 3 great experiences in Asia, told their stories to the curious and enthuziastic people who were prezent. We prepared traditional foods, we dressed up very nice in traditional asian clothes, we prepared some photos, and started an evening with an amazing asian taste. We= Oana, Deea and Sonia, who lived and worked in India, Malaysia dn Phillippinnes last year.

As Sonia was saying last evening, after listening to our stories over and over again in different events and presentations, we we staring one at each other last night during the story telling, like we have never heard them before. It’s amazing how countries like these keep you interested and focused on the happenings, even after years have passed and stories already told. We spent 3 incredible hours in Carturesti Library with about 20 people eager to hear what the next girl will say. Pictures were rolling, music was there, atmosphere awesome, good food, nice people, what more can you ask for?

Here are some nice pictures from the event, thanks to our partners, Evive.

We did it Romania!!!

Let’s do it, let’s do it…let’s. Si uite ca am facut-o si pe asta.

In 25 septembrie (ieri) a fost marea curatenie din Romania, sub numele de Let’s do it Romania! Sigur asta stie toata lumea, dar ceea ce unii poate nu stiu este ce s-a intamplat de fapt in locurile unde au fost voluntarii si mai ales cine sunt acestia.

De la cei mai mici pana la cei mai mari, oamenii sustenabili din intreaga tara s-au adunat ieri sa curete mizeriile lasate prin te miri ce locuri de cei mai putini sustenabili (ca sa ii numim frumos) In Timis au fost peste 6000 de voluntari, grupuri de la diverse companii din Timisoara, ONG-uri, oameni care au auzit putin mai tarziu de actiune dar au vrut sa dea o mana de ajutor, cadre didactice, reprezentanti ai institutiilor publice, dar cei care au facut diferenta au fost de fapt… copiii. Din fiecare comuna din Timis a participat un numar semnificativ de elevi indrumati de invatatori/profesori, care s-au adunat dis de dimineata impreuna cu ceilalti voluntari din comuna si din Timisoara sa isi curete “ograda”.

Mii de saci de gunoaie, carute umplute cu moloz, manusi de cauciuc peste tot, gropi de gunoi (neoficiale desigur, ar fi fost culmea sa le curatam pe cele oficiale), camp, paduri, maluri de ape, pet-uri, sticle muuuulte si pot continua la nesfarsit. Cam asta a fost peisajul din 25 septembrie in toata tara. Dar ce a completat acest peisaj au fost de fapt oamenii care le-au adunat pe toate si le-au lasat pe margini de drum pentru ca operatorii de salubritate din fiecare zona sa le colecteze.

AIESEC Timisoara a fost repartizata in comuna Dudestii Noi, nu foarte departe de Timisoara. Acolo impreuna cu alte 2 echipe (echipa lui Angi si echipa lui Horia) am strans timp de 5 ore tot ce am gasit nelalocul lui. Am adunat intai tot felul de mizerii din camp, la marginea comunei, chiar in spatele unor gradini. A fost ciudat sa adunam gunoaie din preajma locuintelor; oare pe oameni nu ii deranja ca stateau cu 2 saci de gunoaie rasfirati prin imprejurimi? Se pare ca nu. Dupa ce am adunat vreo 16 saci (inclusiv de pe marginea drumului), ne-am mutat cuibul la iesirea spre comuna Sinandrei. Si acolo sa vezi gunoaie… O alta echipa era deja la fata locului si faceau pauza dupa ce adunasera in jur de 30 de saci. Au fost atat de grei incat nu au reusit sa ii duca la drum sa ii colecteze operatorul de salubritate. Sa speram ca ii va lua cineva de acolo si nu au muncit degeaba. Asa ca ne-am apucat si noi de strans si ne-am petrecut 3 ore minunate intr-o “serparie” (cum o numesc eu) de nedescris. Ne-am bagat mainile in balta pana la coate sa scoatem ce se adunase acolo de ani buni. Am lasat locul aproape curat (de fapt ne-ar fi trebuit un escavator, ca pareau sa fie ingropate gunoaie pana in miezul pamantului) dupa care am plecat cu sufletul impacat ca am facut ceva bun pentru comunitate, pentru Romania.

Speram ca nu am asistat la prima si ultima actiune de acest fel, si suntem pregatiti sa o luam de la capat oricand numai sa facem Romania “luna si bec”. Atat din partea AIESEC Timisoara, dragi prieteni, aveti legatura.

Petrescu Oana

PR & Media team leader

Communication department

AIESEC Timisoara la PLAI 2010

Inca un an cu inca o editie reusita a festivalului de multiculturalitate PLAI.

Am avut cortul in zona organizatiilor studentesti, alaturi de BEST, Liga AC dar si alte ONG-uri precum Noua Acropola, Eco Club, Cloud Factory samd. Cu ceva vreme inainte ne-am facut designul la cort, ne-am pregatit materialele pentru decorarea lui si am pornit in 2 zile de diversitate, de distractie, de expunere in mediul timisorean si de munca.

Ca organizatie axata pe leadership si exchange, prima zi de PLAI pentru cortul AIESEC a fost gandita cu workshopuri dragute si interactive pentru vizitatori. Am reusit sa tinem doar unul din cele 3 planificate, si anume un workshop pe Comunicare non-verbala. Participantii au jucat mima, am avut discutii libere si schimb de pareri vizavi de ideea de comunicare non-verbala, sub indrumarea trainerului nostru Lavinia Adamescu.A doua zi a fost ziua multiculturalitatii sub denumirea Viata in Asia. O zi plina, cu zeci de oameni la cort, cu povesti din India, Malaezia si Filipine, cu mancare specifica fiecarei tari si multe multe poze. S-au degustat mancaruri picante, s-au pus intrebari vizavi de exprientele traite de membrii AIESEC in tarile asiatice si s-au schimbat multe pareri si povesti de viata de pe alte continente.

Pe langa asta am avut placerea sa participam la diverse workshopuri creative ale ONG-urilor colege, astfel am cusut plasute din panza la cortul Eco Club, am pictat plase de panza la cortul Clouds Factory, am fost la face painting la cortul Salvati Copiii si ne-am bucurat de prezenta si activitatile fiecarui ONG in parte.

Dupa lasarea serii toti intram in transa. Corturile deveneau pustii, terasele din paie se umpleau si se vedeau grupuri de oameni care se indreptau spre scena mare, unde aveau sa ne incante oameni deosebiti din Armenia, Austria, India si Portugalia. Dupa o zi de munca cu ore intregi de vorbit si povestit, seara nu faceam altceva decat sa savuram o bere rece si muzica buna, unde parca totul din jur disparea si ramaneam doar cu gandurile si placerea sunetului care ne umplea sufletele.

Un PLAI 2010 creativ, reusit, prietenos si obositor. Un PLAI 2010 complet.

Ne vedem la anul!

Petrescu Oana

PR & Media team leader

Communication department

AIESEC Timisoara